luni, 31 ianuarie 2011

©David

The unhappy lover who commits suicide does not kill himself for love but in spite of it. To prove to Aphrodite that he is still a freeman, capable of a human deed, not her slave, reduced to more behavior.


Viaţa noastră e o ironie. Minciuna e rădăcina ei. Dorinţa tuturor este de a fi şi a avea singur tot ce este. Toate au trecut pe lume... numai răul a rămas.

©David

Love has no ending.

I’ll love you, dear, I’ll love you till China and Africa meet and the river jumps over the mountain and the fish sing in the street. I’ll love you till the ocean is folded and hung up to dry and the seven stars go squawking like geese about the sky. The years shell run like rabbits, for in my arms I hold the flower of the Ages and the first love of the world.



©David

Gândurile sunt fantome când viaţa este vis.

Opresc timpul în loc, închid telefonul, rog pianele sa tacă. Las avioanele să zboare în jurul meu şi să scrie pe cer: Am murit! Porumbeilor le pun o fondă neagră. Ea a fost Nordul meu, Sudul meu, Ostul şi Vestul meu. Ea a fost viaţa mea. Ea a fost ca o sărbătoare. Ea a fost ziua mea, noaptea mea, glasul meu, tăcerea mea. Credeam că iubirea asta rămâne pe veci: Nu am avut dreptate! Acuma nu mai am nevoie de stele, le sting pe toate. Arunc luna. Rup soarele în bucăţi. Golesc oceanele. Tai pădurile. Toate aştea pentru ca tot ce a fost bun în viaţa mea acum tace rece.


©David

miercuri, 19 ianuarie 2011

Sometimes it's easier to say that you don't care than to explain all the reasons why you do.


Sunt persoane care pleacă din viaţa noastră. Unele pleacă în linişte şi încet, se îndepărtează tot mai mult şi dintr-o dată a dispărut de tot din viaţa noastră. Câteodată pleacă pentru că aşa vrea ea, câteodată placă amândoi deoarece amândoi au motivele lor. Câteodată se întâmplă ca o persoană să plece din viaţa noastră chiar dacă nici unu' nu vrea acest lucru' şi atunci nu putem să schimbăm nimic. O singură dată în viaţă se întâmplă să facem greşeala de a lăsa o persoană să plece şi niciodată nu putem trece peste. Pe moment credem toţi că avem dreptate, că facem ce e bine dar după război sunt toţi mai deştepţi. În viaţă există doar o singură persoană pe care nu o poţi uita niciodată. Putem încerca să o uităm... sau putem încerca să o aducem înapoi dar rezulcatul este de fiecare dată scris în stele. Fiecare face cum crede că e mai bine dar acea persoană nu poate să lipsească din viaţa noastră pentru că ar contrazice orice logică. Cum mă simt eu acuma că am lăsat să plece din viaţa mea persoana care mă făcea fericit, care a fost mereu lângă mine, care mă făcea să strălucesc şi încă şi acuma e totul pentru mine? Hm... Cum să spun? Sper să fi fericită aşa cum eşti. În viaţă nu au voie să ratezi nici o clipă. Clar că mai am amintiri de care şi azi mă ţin dar totuşi nu scap viitorul din ochi. Ce vroiam defapt să spun şi nu îmi pică uşor este: CINE DRACU MĂ CRED, DE TE-AM LĂSAT SĂ PLECI?


©David