Vreau să dispară durerea mea adâncă să o lustruiesc în rânduri ca lumina dulce de primavară. Să fac cu rândurile mele damele să suspine, frumoase să fie rândurile mele pentru oricine, pentru mine nu. Aş vrea să smulg sufletul din mine, să storc cu o mână tot focul din el. Se ştie că prin izvor de lacrimi mor durerile toate... Dar nu pot să plâng pentru că durerea mi-a stors ochii şi sufletul meu aspru l-a împietrit...
©David
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu